Cuvânt cheie Allegory

Dom Cobb este un hoț priceput, cel mai bun în domeniul periculoasei arte a extracției, adică al furtului de informații și secrete prețioase din subconștientul oamenilor în timp ce aceștia visează, când mintea lor este cel mai vulnerabilă. Rara abilitate a lui Cobb i-a conferit un statut de profesionist extrem de căutat, de o valoare inestimabilă în complicata lume a spionajului tehnologic, dar l-a făcut în același timp să piardă tot ceea ce era mai important pentru el și l-a transformat într-un fugar internațional. Acum i se oferă o șansă să recapete tot ceea ce a pierdut: o ultimă misiune i-ar putea reda viața de dinainte dacă reușește un lucru imposibil, opusul extracției de informații: implantarea lor în mintea cuiva. Însă un inamic periculos urmărește fiecare mișcare a lui Cobb și a echipei sale, în scopul de a-i împiedica să-și ducă la îndeplinire misiunea. Iar Cobb este singurul care ar fi putut anticipa acest lucru.

Metropola modernă a mamiferelor din Zootropolis este un oraș ca nici un altul. Cuprinzând cartiere de locuinţe precum luxosul Sahara Square sau glacialul Tundratown, reprezintă o încrucişare de rase, unde animale din fiecare mediu trăiesc laolaltă – un loc unde, indiferent ce eşti, de la cel mai impunător elefant la cel mai mic şoricel, poţi deveni orice. Însă când ofiţerul începător Judy Hopkins ajunge în oraş, ea îşi dă seama că a fi primul iepuraş într-o echipă de poliţie formată din animale mari şi puternice nu e atât de uşor. Hotărâtă să-şi dovedească valoarea, ea profită de ocazia de a rezolva un caz, chiar dacă asta înseamnă să se asocieze cu vulpoiul şarlatan şi bun de gură Nick Wilde, pentru a desluşi misterul.

Ultimii locuitori de pe Pământ sunt blocați într-un tren care înconjoară globul, iar în vagoanele împărțite în funcție de clase mocnește o revoluție.

Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.

Georgina (Helen Mirren), soția unui gangster abuziv (Michael Gambon), patron de restaurant, dezvoltă o relație intimă cu un bibliotecar, client fidel al localului soțului. Relația este extrem de palpitantă, deoarece soțul este obsedat de Georgina și nu s-ar da în lături de la nimic dacă ar afla că aceasta îl înșeală. Filmul este o alegorie în care totul, de la culoare și până la felurile de mâncare servite în acest restaurant al groazei sugerează un indiciu important în înțelegerea complotului.

An ex-con becomes the traveling partner of a conman who turns out to be one of the older gods trying to recruit troops to battle the upstart deities. Based on Neil Gaiman's fantasy novel.